Autor: Pescaru Valentin – psiholog – psihoterapeut – sexolog – Bucuresti.

Tulburarile anxioase (alaturi de depresie) ocupa unul dintre primele locuri in lume in randul problemelor de natura psihica ce provoaca serioase suferinte oamenilor. Termenul „anxietate” este utilizat in limbajul de specialitate pentru a desemna o stare caracterizata printr-un sentiment (deseori constant, continuu si intens) de „teama fara obiect” (fara o cauza imediata, clara sau usor de identificat). Starea este insotita de semne somatice (trairi fizice, fiziologice) si care indica o hiperactivitate a sistemului nervos. Termenul este utilizat si pentru a se face deosebirea fata de starea de frica, ce are un raspuns la o cauza cunoscuta (un pericol real, imediat) si care este o reactie naturala a organismului la un stimul de un anume fel.

De fapt de aici incep problemele. De la dificultatea mintii de a diferentia intre o frica reala si una imaginara. In acest fel organismul, in intregul lui (psihic si fizic/organic) intra intr-un mod de functionare caracteristic, ca si cum ar fi intr-o stare de teama constanta.

Inainte de a enumera cauzele principale, iata caracteristicile principale care indica prezenta unei tulburari anxioase:

– anxietate si ingrijorare excesiva, mai degraba prezente decat absente de-alungul a cel putin sase luni de zile

– persoana considera ca ii este foarte greu sau imposibil sa-si controleze teama, (este controlata de teama) care ii acapareaza gandurile

– anxietatea si starea de ingrijorare sunt insotite de cel putin trei dintre urmatoarele stari

a) neliniste sau senzatia de a fi „la limita”

b) fatigabilitate (persoana se simte obosita, extenuata, fara un efort care sa explice aceasta stare)

c) dificultati de atentie, concentrare si memorie

d) nervozitate, instabilitate psihica (iritabilitate)

e) tensiune musculara, dureri musculare

f) tulburari ale somnului (la adormire sau mentinerea somnului, insomnii, somn agitat, neodihnitor)

– starea de agitatie si ingrijorare nu sunt explicate de o alta boala, de consumul unor substante care ar putea fi responsabile

Atentie: exista multe alte situatii in care pot sa se regaseasca stari sau simptome asemanatoare, de aceea este recomandat ca diagnosticarea sa fie facuta de un specialist! Tratament anxietate fara pastile, urmand programul „Fara Anxietate”.

Starile de anxietate pot fi de o intensitate patologica (au unele caracteristici clare si de o intensitate ce afecteaza viata si functionalitatea generala) sau de o intensitate mai redusa, dar care poate provoca neplaceri la fel de mari pe termen indelungat. In general anxietatea tinde sa se agraveze in timp, daca nu este tratata corespunzator.

In categoria larga a tulburarilor anxioase regasim si: tulburarea de panica (sau tulburarea anxioasa cu atacuri de panica), fobiile (atunci cand avem un stimul clar care provoaca starile, ex.fobia de caini, de avion, etc.), tulburarea obsesiv complusiva (ce implica idei, imagini, ruminatii, ganduri/obsesii recurente sau paternuri (modele, mecanisme) repetitive de comportament sau actiune (numite compulsii) si tulburarea de stres post-traumatica (stare de anxietate produsa de un eveniment iesit din comun (trauma, ex.accident, viol, razboi; sau martorul acestora, fara participarea directa), ce este trait, in vise sau ganduri, sau la revederea unor informatii legate de evenimente asemanatoare.

Starea de anxietate va fi intotdeauna insotita de trairi, de senzatii fizice neplacute, pe care le numim semne sau simptome: tremor muscular (tresariri), dureri musculare sau tensiune musculara, dificultate de a respira sau dimpotriva, respiratie accelerata, oboseala accentuata, roseata sau paloarea pielii, ritm cardiac crescut si eventual inegal (aritmii), maini reci („golite de sange”), senzatia (urgenta) de a merge la toaleta, diaree, etc.

Dupa cum scriam anterior, tulburarile de anxietate sunt cauzate de dificultatea mintii (a psihicului) de a mai diferentia intre o amenintare reala si una imaginara. Organismul in totalitatea lui (psihic si fizic) intra intr-o stare de agitatie permanenta, constanta, in care se simte amenintat sau in pericol si procedeaza ca atare, ca si cum ar incerca sa se protejeze.

 

Va urma…