Autor: Pescaru Valentin – psiholog – psihoterapeut – sexolog – Bucuresti
www.psihologultau.net; www.psihoterapeutultau.net
De mai multi ani deplasarea persoanelor pe alte meleaguri pentru durate lungi de timp, impreuna cu modificarea cailor de comunicatie a dus la reconfigurarea modului in care se desfasoara psihoterapia. Daca initial psihoterapia (indiferent de orientare) presupunea situarea fata in fata a protagonistilor (psihoterapeut si client/pacient) incet-incet situatia s-a modificat si au inceput sa apara (si sunt in crestere continua) cererile de psihoterapie „la distanta” sau „online” (desi termenul este restrictiv).
Ce presupune psihoterapia „la distanta”? – presupune atat modificarea felului/ canalului in/prin care se face comunicarea dar si a cadrului psihoterapeutic – nu mai exista un spatiu (cabinet) – in care are loc
In acest moment discutam in principal de cateva variante:
– prin telefon (doar voce) = convorbire telefonica;
– prin intermediul calculatorului/tabletei/smartphone:
- a) in timp real: prin aplicatii specifice (Skype, Messenger, etc.) ce presupun existenta vocii, imaginii, separat sau impreuna
- b) text (email/mesaj scris): care poate fi in timp real (schimburi de emailuri/mesaje in timp real) sau cu raspuns intarziat (fiecare parte raspunde atunci cand poate, sau intr-un interval de timp stabilit).
Avantajele psihoterapiei „la distanta” sunt demne de luat in seama:
– accesul la un psihoterapeut pe care ti-l doresti, indiferent de distanta, sau pastrarea legaturii cu el in cazul schimbarii domiciliului (temporar sau definitiv). Exista situatii in care nu exista un psiholog, psihoterapeut etc. in localitate si atunci singura solutie ramane gasirea unuia in alta localitate
– accesul la serviciile de care ai nevoie, indiferent de distanta la care te afli de ele
– desfasurarea psihoterapiei in limba materna
– costuri mai reduse fata de colaborarea cu un specialist din alta tara (care au tarife mult mai mari decat cei din Romania)
Dezavantaje:
– dificultatea crearii unei relatii terapeutice reale, stranse (baza unui proces psihoterapeutic) ceea ce poate duce la dificultatea abordarii unor teme mai profunde
– „distanta” sau lipsa contactului direct, daca initial poate fi asiguratoare pentru client/pacient, poate ascunde dificultati mari de interactiune si relationare (adeseori ele reprezinta problema in sine)
– comunicarea in acest fel poate intampina dificultati de ordin tehnic ce ingreuneaza sau face imposibil contactul
– dificultatea de a gestiona timpul si spatiul. Psihoterapia are nevoie de o anume durata de timp/sedinta, o anumita frecventa saptamanala, etc. Toate acestea formeaza cadrul psihoterapeutic ce trebuie stabilit. Apare si dificultatea de a cuantifica activitatea (in cazul comunicarii prin email de exemplu – cum se va plati? In functie de numarul de emailuri? De marimea/intinderea acestora? Etc.).
– felul in care se face plata „la distanta” (pe sedinta, pe numar de sedinte etc.)
– asigurarea confidentialitatii discutiilor devine mai dificila, caci pastrarea/inregistrarea sedintelor presupune niste masuri de siguranta.
Indiferent de avantajele si dezavantajele psihoterapiei „la distanta”, ea este o realitate a zilelor noastre si trebuie luata in seama. Tehnologia moderna nu poate fi negata. Conditiile desfasurarii unei psihoterapii la distanta trebuie stabilite si adaptate fiecarei situatii si persoane. Indiferent de forma/mijlocul de comunicare trebuie avute in vedere conditiile/necesitatile de baza ale desfasurarii procesului in sine (cadrul psihoterapeutic, regulile, etc.)